vineri, 1 ianuarie 2010

egoist.

Exista ceva asa, mereu cineva trebuie sa spuna ca sunt egoista, ca ma gandesc numai si numai la drumul meu in viata, numai la cate haine am, numai la cat de bine ma simt eu si nu altii,ca incerc sa gasesc in orice situatie ceva ce seamana cu mine sa ma gasesc in orice lucru.. Si chiar asta fac. Ma uit la un film si zic:"Asa as fi procedat si eu." sau "Doamne, ce trist! Am aceasi soarta ca ea."Poate nimeni nu se gandea ca nu ma cunosc eu pe mine, ca incerc sa ma vad si eu in personaje sa imi dau seama cine sunt mai exact.Sa ma cunosc, sa anticipez situatii, sa nu imi fie teama atunci cand sunt singura in fata unei probleme.Sunt doar eu. Nimeni nu cunoaste pe nimeni.

p.s:E bine sa te gandesti in primul rand la tine.

Hraneste sufletul...

... si numai asa o sa fi pe deplin fericit. Nimic din tot ce ai avut pana acum nu ti-a afectat, pentru ca prin tot ceea ce faceam si prin tot ce simtim suntem "noi".Sa fi multumit de tine si de toate faptele tale nu este usor, dar nici greu de realizat atunci cand esti constient ce trebuie sa faci pentru a ajunge cum iti doresti.Cu greu ne dam seama... Unii poate niciodata nu stiu ce isi doresc, altii poate stiu si nu pot avea acel lucru, nu pot face"acel ceva" care ar aduce in viata lor toata bucuria de care ar avea nevoie.Poate acum pare ceva nesemnificativ cand spun ca sufletul trebuie sa fie cel mai important in intreaga existenta. Stiu! Mi s-a intamplat si mie nu cu mult timp in urma, dar poate doar acum realizez ca este adevarat, ca trebuie sa te autodepasesti si sa iti conduci sufletul prin faptele tale spre o cale frumoasa.

vineri, 11 septembrie 2009

school

Si incepe.. ca in fiecare an nimeni nu are chef de scoala,nimeni nu vrea sa renunte la orele de somn in plus,la conversatiile interminabile pe mess/telefon, la toate iesirile la orice ora,la timpul petrecut cu persoanele cu care te simti bine... Parca toate sunt impotriva inceperii scolii,numai unii au asa sentimente de bucurie cand incepe scoala si desi nici eu nu as vrea sa renunt la cele de mai sus chiar cred ca e mai bine sa inceapa scoala pentru ca atata monotonie strica..Anul asta macar nu mai sunt o "boboaca"si nu se mai uita ceilalti asa parca ciudat la mine senzatia aceea noua de necunoscut care anul trecut parca imi placea acum o sa fie istorie.Incepe ceva nou, ceva poate mult mai frumos decat anul trecut.Vara asta a fost "perfectiunea imperfecta"(daca o pot numi asa)pentru mine. A avut tot ce ii trebuia sa fie frumoasa si sa nu fie plictisitoare si sigur urmatoarele vacante vor fi din ce in ce mai frumoase.
enjoy.

duminică, 7 iunie 2009

aceleasi texte..

Acelesi texte, acelesi gesturi.Discretia e aceasi.Ai schimbat fata, tu ai ramas la fel.

Lipsa de imaginatie cateodata duce la mari pierderi.Totul a fost brusc nu am inteles nimic si nici nu am fost foarte uimita de schimbare din viata ta.Ciudat ..pentru tine nu inseamna nimic cum nu inseamna pentru mai toti baieti...Dezamagirea e la ordinea zilei la mine,dar imi dau seama ca asa cum nu am stiut nici eu sa apreciez asa se intampla si acum cu tine.Am fost foarte "placut"uimita de ce am aflat.Sincer,m-a amuzat si dupa aia am uitat tot ce s-a intamplat pana in ziua respectiva.A fost ceva, ceva neimportant de important pentru amandoi.Sa ramana asa...pentru ceva timp.
(imi cer scuze pentru cei care nu vor intelege nimic pentru ca stiu ca vor fi cativa)

marți, 26 mai 2009

cineva...

Nu, nu credeam ca vreodata cineva ma va pretui mai mult decat ma pot pretui singura. Pentru ca in ziua de azi sunt foarte putini cei care pun accentul pe calitatile morale.. Sa fim seriosi:aspectul primeaza din pacate si te lupti sa fi "TU" in lumea asta. Pentru ce?
Cei care ma apreciaza si ma respecta pentru ceea ce sunt, au fost (spre surprinderea mea) aproape de mine si acum cand nu mi-a fost bine si au stiut sa ma faca sa zambesc, chiar sa rad numai prin faptul ca m-au sprijinit si au gasit in prostia faptelor mele ceva copilaresc. Eu mereu am fost alaturi de apropiati cand le-a fost rau si au avut nevoie de ajutor pentru ca atunci cand esti bine si esti fericit toti sunt langa tine.. Adica, de ce s-ar complica? Si chiar am fost "pe langa"pentru ca am jucat dupa reguli si nu m-am adaptat ipocriziei din ziua de azi.Imi cer scuze.. Dar prefer sa fiu dezamagita decat sa ma adaptez acestei situatii... cineva va aprecia.:)

marți, 12 mai 2009

nu e prima oara ..


Nu e prima oara cand zic ca azi incepe viata, pentru ca pentru mine incepe in fiecare zi alta viata si sper ca de maine sau de poimaine viata si amintirirle de ieri sa ramana acolo si de maine sa inceapa o alta viata care sa nu mai dureze doar o zi.Va dura mai mult, si din ce in ce mai mult. E placut sa sti ca lasi in urma oameni care te apreciaza si ca tin la tine chiar daca le e greu sa recunoasca. Intotdeauna vor fi si cei care critica si cei care nu iti vor binele si se cred superiori altora. Sincer nu m-am considerat niciodata superioara poate doar mai rapida sau mai inceata in actiunile mele decat alte persoane. Conteaza ce simti ca ai lasat in urma, conteaza sa-ti gestionezi bine amintirile, vorbele, gandurile si sa privesti spre viitor sa le perfectionezi.Apar persoane in viata fiecaruia care schimba radical totul, dar trebuie sa stii sa treci peste sa speri in ce e mai frumos si ce te face fericit/a.Numai asa razbim printre toti si numai asa ne cunostem pe noi in fiecare zi.

Pastreaza-i pe cei ce te fac sa te simti bine langa tine si gandeste-te ca nu mereu gasesti ceva care sa-ti placa .Si ar fi bine daca am incerca sa-i tinem langa noi si pe cei care ne vor langa ei dar nu stiu cum sa ne tina. Totul e bine cand se termina cu bine.

va urma...

luni, 27 aprilie 2009

cuvinte.

Din nou aici.
Ca de obicei aici vin pentru a-mi mai clarifica anumite lucruri.BLOG pentru ca macar el tace si ma asculta nu zice nimic, ceea ce e mult mai bine decat sa ma aprobe fara sa fie de acord.


Ma intrebam daca intr-o zi nu o sa se intoarca roata si toti pupincuristii o sa ramana decat cu nimic. E incredibil cat de multi sunt. Folosesc cele mai stupefiante complimente pentru a ne dovedi faptul ca ei chiar ne plac. Da, intr-adevar ne plac pentru a se mai folosi asa din cand in cand de noi. Sa numai generalizez.Pentru mine, fiind mai realista mi-e greu sa traiesc printre toti prefacuti. Poate exagerez, dar chestiile astea asa intre fete de la complimente despre tinuta, comportament pana la nuanta glossu-lui de pe buze sunt niste prostii.In ziua de azi cand toti arunca cu vorbe bune in stanga si in dreapta nu sti cand sa mai crezi intr-un complimnet si in niste sentimente sincere.Pacat, pentru ca toti spun ca evoluam. Da,in tehnologii si alte chestii dar se pierd acele nimicuri esentiale fara de care totul se va schimba. Chiar si eu, impinsa de societate.Poate pentru o clipa ne oprim si ne gandim sa ne folosim cuvintele si sentimentele care le transmitem prin ele intr-un mod cat mai frumos si pentru cei care poate au idei, dar nu au cum sa se exprime.

sâmbătă, 25 aprilie 2009

gata

M-am razgandit... o sa scriu pe blog in continuare. Cum sa nu mai scriu?
Voi scrie.
multumesc fanilor:)).

marți, 21 aprilie 2009

nimicurile mele importante

Aveam de gand sa postez ceva diferit, ceva legat de lucruri importante sau mai putin importante. Din pacate, stiu ca atunci cand totul merge cat de cat bine si ma simt bine cu tot ce e in jurul meu nu am ce sa scriu pentru ca asa cum e denumit si blogul, m-am gandit special la asta.As vrea sa scriu multe si as vrea sa fie asa sa am la ce intrebari sa raspund, sa pot face ceva pentru cineva dar atunci cand poate eu am investit timp si ceva ganduri in blogul acesta si vin unele persoane si lasa comenturi anonime si nu au de fapt curajul sa-si recunoasa afirmatiile si sa le sustina. Nu e din prea multa minte sau prea putina, e doar teama si poate ceva personal. Sincer, nu m-a deranjat si nici nu ma va deranja ca nu ai tu oricine ai fi curajul sa recunosti cine esti. Dar nu e bine pentru tine. Si ce e mai frumos... Chestionarele alea cu "distractiv". E ciudat(sau poate nu ) cum cuiva i se pare distractiv ca investesc eu sentimente in ceva anume.Poate a fost o greseala blogul, dar pentru mine la momentul respectiv a fost o alegere buna. Cred ca va mai trece o perioada in care nu voi mai posta nimic sau poate prea putin pentru ca nu simt nevoia sa scriu ceva. Nu am crezut dar timpul chiar schimba lucrurile.


"In momentele sale supreme, la supremul sfarsit, timpul precipita lucrurile, si adesea cand pare ca a trecut, timpul decide ceea ce un lung proces nu a reusit sa faca."
(William Shakespeare)

vineri, 10 aprilie 2009

toti in 1

De ce toti in 1? Pentru ca aproape toti gandesc la fel.Nu sunt multumiti cu ceea ce au, cer prea mult si ofera putin sau chiar nimic. Cer intelegere si te lasa confuz, cer iubire si te lasa plin de dragoste.Poate o sa observam cu timpul cat de important este sa ne intrecem pe noi in fiecare zi, sa ne imbunatatim gandirea, modul de a privi tot ceea ce ne inconjoara. Cateodata am sentimentul ca nu sunt prea buna pentru nimeni pentru ca asa cum am mentionat mai sus toti cer mult si au impresia ca ofera pe masura a ceea ce cer.Din pacate, nu este intotdeauna asa.Perfectionarea ar trebui sa fie un scop important pentru oricine care asteapta ceva maret de la viata sa.Nu trebuie sa ii depasim pe altii trebuie sa ne autodepasim, pentru ca numai asa, consider, ca vom progresa.Nu trebuie sa ne uitam ce au facut altii si sa ne dorim la fel. Daca vreodata ai un vis urmeaza-l si oricine ar spune ca nu ai cum sa ai asa ceva , nu-i asculta. In mod sigur nu stiu ei mai bine ca tine ce sacrficii esti dispus sa faci sa reusesti atat pe plan profesional cat si pe plan sentimental.Vointa..

vineri, 27 martie 2009

ciudat...

Ciudat cum te poti simti si plina de iluzii si plina de dezamagire in acelasi timp. Sentimentele cauta sa iasa din mine si vor iesi cum au facut-o de atatea ori. Dar nu stiu de ce le-am dat frau liber si le-am lasat sa iasa. Atunci cand esti dezamagit trebuie mai bine sa pastrezi totul pentru tine sau atunci cand esti prea , dar mult prea fericit la fel. Sentimente ce pe mine m-au depasit acum si traiesc si acum starea contradictorie intre dezamagire si iluzie... Imi place, si nu pentru ca imi plac dezamagirile dar aceea iluzie de mult nu o mai simtisem asa de vie ca acum.Am incercat sa traiesc fara ea si am putut dar nu la fel de bine traiesc fara ea cum traiesc cu ea. Simt cum ma amagesc usor si daca de obicei ma speriam si spuneam ca ar trebui sa-mi revin, mai bine ma las dusa de sentimente pe care oricum nimeni nu le intelege cu adevarat. Daca inauntrul nostru cresc sentimente, traim si evoluam in functie de ele.
Iubeste!

duminică, 22 martie 2009

schimbare?

sunt alta.

miercuri, 18 martie 2009

iubirea

"Iubirea nu-ti cere socoteala de sarutarile ce ai dat sau nu ai dat altora.Iubirea nu-ti scormoneste trecutul si nu-ti cerceteaza prezentul.Viitorul este nadejdea ei;viitorul este egoismul ei.Nadejdea cea deznadejduita, mangaierea cea nemangaiata sunt balsamul ei care e tot atat de dulce ca si suferinta, ca si iubirea. Iubesti, suferi, traiesti."
(Mircea Eliade)

duminică, 15 martie 2009

strada..

Banalul urcat in autobuz astazi s-a dovedit a fi mai palpitant,dar si urat pentru unii si o lectie de viata pentru altii.Era cred in jur de ora 21 cand am ajuns in statie si am observat de la inceput o gasca asa de baietii foarte .. nici nu stiu cum sa-i numesc.. oameni fara viitor sa nu-i jignesc.Pana cand a trebuit sa ne urcam in autobuz nimic straniu doar niste discutii de oameni tampiti.Nu le-am dat importanta. In fata mea un baiat cred la vreo 18 ani sa zic cu un aspect asa .. pantaloni mai cazuti, parul valvoi, bocanci nimic neobisnuit pentru mine insa cred ca aspectul sau i-a deranjat pe acei cocalari, pentru ca nu i-au facut nimic pana la intrarea in autobuz insa dupa ce am urcat a urcat si acel baiat si ceilalti dupa el l-au scos afara si l-au luat la bataie.Ma asezasem acolo si priveam fara sa fac nimic cum il bateau 3 baietii si cum il loveau cu capul de geam. Nu am crezut vreodata ca voi asista la asa ceva .Dadeau in el ca intr-un sac. Nimeni din autobuz nu zicea nimic. Si atunci ca si acum am simt vinovata ca nu am facut nimic dar nu aveam ce face pentru ca te gandesti la altii dar mai intai normal subconstientul meu s-a gandit la binele meu. Barbati in toata firea erauin locul unde a fost baiatul dat cu capul in geamul autobuzului. Aceste lucruri s-au petrecut in afara autobuzului daca nu am precizat. Si priveau si nu faceau nimic. Un baiat tot asa cam pe la 21 de ani statea ca ramolitul si se uita in timp ce un om trecea prin niste lucruri groaznice pentru nimic. Practic nu a facut nimic. Genul de scandal din cauza aspectului.Atitudinea oamenilor din autobuz m-a scarbit. Toti acei "barbati" care erau foarte stapani pe situatie nu au miscat un deget si dupa ce tanarul a urcat in autobuz cu ajutorul soferului care a oprit autobuzul sa sara in ajutorul lui, acei oamenic are zicem ca nu au facut nimic ii comentau aspectul exterior al acelui baiat. Vorbeau in nestiinta, criticau dupa aparente si erau foarte indignati de ce o doamna mai din spate le-a reprosat ca nu fac nimic, raspunzandu-i si urat. De ce nu a putut nimeni sa-i sara in ajutor? Sunt sigura ca erau niste oameni care vorbeau despre tara si despre tot ce se intampla si ca nu face nimeni nimic.L-as fi intrebat ce s-ar fi intamplat daca era el in locul baiatului? Daca nu era nimeni acolo sa-l ajute? Oameni de cacat mai pe romaneste si mai si radeau spunand:"Uite-te si la asta cum arata sigur a facut ceva si el." De unde eram acolo si am vazut nu a facut nimic a fost victima prostiei si a nedreptatii care exista in ziua de azi. Daca atat de rau am ajuns ca tara, ca oras sa iei bataie pentru nimic. Sunt indignata Pentru ca nu este prima oara cand se intampla si mai ales unde erau comunitarii care ziua se plimba dintr-un loc in altul cu autobuzul gratis normal si se mai iau de cate o babuta de ce nu are bilet atunci cand mai vine si controlorul.Totul e haos, nimic numai este normal. Cat de tampit sa fi sa faci asemenea gesturi. Nu am avut curaj sa ma duc sa il intreb daca are nevoi de ceva de rusine sa nu l-am ajutat. Apreciez atitudinea soferului si ma gandesc cu tristete la toti ceilalati:la acel baiat si si la oameni din autobuz care au tacut si nu au facut nimic aici ma incadrez si eu. Ar trebuie sa incercam sa schimbam ceva nu numai sa comentam,dar in seara asta chiar am simtit ca nu as fi avut nicio putere in fata acelor baieti.:

marți, 24 februarie 2009

sentiment.

Chiar ma gandesc daca s-a terminat... Un sentiment nou parca ma cuprinde. Nu e iubire, nici nimic mai intersant sau profund cum am simtit pana acum.Este "indragosteala" tipica varstei, cu schimbul de priviri, cu ganduri tampitele, dar toate stiu ca vor fi frumoase cand imi voi aminti de perioada liceului. Sper sa nu ma insel din nou sa zic ca este sfarsitul inceputului. Vreau sa fie asa si stiu ca asa va fi. Uitasem cum e sa fi fericit ca iti place de cineva sau ca iti place un lucru, in loc sa te gandesti cu tristete ca nu il ai. Ar trebui sa fiu doar incantata ca simt ceva frumos si sa las tot in urma si sa nu ma mai gandesc la nimic. Nu vreau sa ma gandesc la ceea ce a fost sau la ceea ce va fi. Vreau sa ma gandesc decat la ceea ce este. Sa nu exagerez, sa nu ma iluzionez doar sa simt ce simt pentru cine simt. E mult mai frumos asa. Nu te gandi la varsta asta la consecinte sau la ceva rau. Chiar daca nu suna prea bine ar trebuie sa incercam sa traim momentul acela care ni se pare frumos, dar nu sa ne "hranim" cu el o vesnicie. Implicarea sentimentala cere multe lucruri. Nu le oferi decat unei persoane care consideri ca merita.

luni, 16 februarie 2009

nimic

Cum poti ramane "tu"in lumea asta cand toti vor sa te schimbe, sau multi vor sa te apropii de ei mai mult pentru a avea parte de intelegere si de companie? Ti-ar fi recunoscatori unii, ce-i drept dar nu toti. La cine te astepti mai putin iti va multumi pentru fiecare clipa de atentie pe care i-ai oferit-o si va fi alaturi de tine atunci cand iti este mai greu... Dar noi nu invatam sau nu constientizam la varsta asta ca e bine sa fie oricine langa noi. Daca nu sunt prieteni de care ai nevoie sau cei care ai vrea tu sa-i ai ca prieteni e ca si cum nu ai avea pe nimeni.Am mai vorbit de acesta "problema"de a pretui tot.Ar trebuie sa invat sa pretuiesc un zambet, o vorba buna, o privire, o imbratisare. Dar nu numai daca e din parte cui ma astept eu sa fie.Cer mult, dar ce ofer in schimb?Pentru a primi, trebuie mai intai sa daruiesti. Simt ca e bine(sau mai putin bine)cum sunt: neincrezatoare in unele calitati, accentuand mai mult defectele... ca si cum tot ar fi un inceput si unul greu.Pentru ca la inceputul propriu-zis nu stiam nimic. Acum stiu si partea buna si cea rea si cred ca analizez prea mult unele lucruri si sunt prea preocupata de ce e in jur.De ce am ales sa scriu pe blog in loc sa scriu la mate asta trebuia sa fac din pacate... Dar suntem prea obositi sa mai gandim acum si sa incercam ceva ce ne solicita munca... a scrie aici reprezinta ceva frumos ma relaxaz si ma gandesc la multe pentru ca imi trec multe lucruri prin minte pe care la uitasem sau nu le gandeam pana acum si le dau atentie acum cand mai analizez... Imi pare rau ca nu am mai mult timp. Asta e problema mea:timpul. Dar ceasul care ma trezeste in fiecare dimineata stie asta si nu ma lasa sa dorm; duc lupte de convingere in fiecare dimineata pana nimeresc butonul.Dar acum ma duc la somn si maine ma trezesc si incep o noua zi din viata o noua zi de liceu e(e frumos la liceu o sa vorbesc si despre asta ).De unde am plecat si unde am ajuns ..De asta zic ca imi trec multe prin minte

vineri, 30 ianuarie 2009

Cateodata am idei, dar nu am timp din motive banale care ar trebui ignorate.

Acum mi-am facut timp dar nu am idei.







Ma gandeam de ce pierdem timpul nostru dand prea multa importanta unor lucruri care nu ne privesc direct, sau poate ne privesc dar nu ne afecteaza.Simt ca viata e asa parca prea scurta pentru tot ce imi propun, sau macar pentru ce vreau sa fac.Am neglijat poate lucruri care inainte ma faceau mai fericita pentru ceva care pare a fi mai bine. Am neglijat persoane care mi-au fost alaturi pentru cineva pe care abia il/o cunosc.Am ignorat sfaturi fara sa vreau, am ignorat multe si am dat cu piciorul la multe pentru ca asa mi se parea ca e mai bine. Si daca stau sa ma gandesc e bine. Pana la urma sa nu credeti iar ca am nu stiu ce ( cum zicea radu) adica chiar ma simt bine pentru ca acum imi dau seama de lucrurile astea, pentru ca imi sesizez greselile si incerc mereu sa le indrept sa nu le mai repet. Totul a dus la bine. Nici pe departe nu as avea de ce sa ma plang. Gandind la rece acum: am 2 maini, 2 picioare, aud,vad am tot ce e necesar, chiar mai mult.

Ar trebui sa invatam sa pretuim mai mult secunda, minutul, ora, ziua, anul, secolul, viata.

duminică, 25 ianuarie 2009

fara curent

Meditatie la mate.. Greu, dar necesar.. In mijlocul unei progresii aritmetice de toata frumusetea, lampa noua a profului se stinge.Se aprinde.. se stinge. Am plecat de acolo am coborat scarile cu ajutorul noii tehnologii:blitzul.Am ajuns pe strada cu Sasha si cu Emonica.Bezna:.Eram doar noi 3 si nimeni altcineva.Mergeam incantate ca nu vedeam nimic si auzeam multe.Pe dreapta era o carciuma cu oameni cam drojditi, se amuzau copios si cred ca acum era si mai prielnic momentul pentru o dusca.
Am ajuns in statie si ne-am amintit de ce povesteau parintii nostrii de pe vreamea lui nea Ceasca cum se oprea lumina pentru binele natiunii si al poporului roman. Atractia serii au fost gogosile cu ciocolata si zahar(ba da acum mi-am dat seama alea aveau lumina). Si asa eu si fetele am luat cina in oras, Emonica exclamand, foarte fericita de aceasta ocazie:"Gata, tata am luat cina!".Din peisaj lipsea ceva(in afara de lumina), dar am trecut peste si ne amintim cu drag momentele de bezna si lumanarea de la casa de bilete.

p.s:Iti dai seama Emonico ca mai ziceai ca e plictisitoare meseria asta de a sta la casa de bilete.. iti dai seama acum statea in fund si la lumanare..

m&m & a&a

ce titlu.. multi vad putini pricep. Dar nu asta conteaza.. ca de acum suntem si noi clasa a9a si nu stiu suntem asa mai neimportante fata de alte lucruri importante. Dar lasa ca ma fac eu mare si nu stiu sper doar atunci sa nu-mi doresc sa fiu iar mica. Dar daca ma gandesc mai bine nu sunt mica am 1,70 cred si e bine adica nu am consider mica nici la gandire adica bine acumulam cunostinte tot timpul dar e bine cat de cat zic eu, asa sper.. Atunci de ce sunt mica?

Raspuns:Nu sunt ma da nu stiu de ce gandesc unii asa:">;))!
p.s sa nu va ganditi la bomboanele m&m.. aici e altceva:x

luni, 12 ianuarie 2009

eminescu..

Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece
De te-ndeamna, de te cheama
TU RAMAI LA TOATE RECE.
(glossa)