nimic

Cum poti ramane "tu"in lumea asta cand toti vor sa te schimbe, sau multi vor sa te apropii de ei mai mult pentru a avea parte de intelegere si de companie? Ti-ar fi recunoscatori unii, ce-i drept dar nu toti. La cine te astepti mai putin iti va multumi pentru fiecare clipa de atentie pe care i-ai oferit-o si va fi alaturi de tine atunci cand iti este mai greu... Dar noi nu invatam sau nu constientizam la varsta asta ca e bine sa fie oricine langa noi. Daca nu sunt prieteni de care ai nevoie sau cei care ai vrea tu sa-i ai ca prieteni e ca si cum nu ai avea pe nimeni.Am mai vorbit de acesta "problema"de a pretui tot.Ar trebuie sa invat sa pretuiesc un zambet, o vorba buna, o privire, o imbratisare. Dar nu numai daca e din parte cui ma astept eu sa fie.Cer mult, dar ce ofer in schimb?Pentru a primi, trebuie mai intai sa daruiesti. Simt ca e bine(sau mai putin bine)cum sunt: neincrezatoare in unele calitati, accentuand mai mult defectele... ca si cum tot ar fi un inceput si unul greu.Pentru ca la inceputul propriu-zis nu stiam nimic. Acum stiu si partea buna si cea rea si cred ca analizez prea mult unele lucruri si sunt prea preocupata de ce e in jur.De ce am ales sa scriu pe blog in loc sa scriu la mate asta trebuia sa fac din pacate... Dar suntem prea obositi sa mai gandim acum si sa incercam ceva ce ne solicita munca... a scrie aici reprezinta ceva frumos ma relaxaz si ma gandesc la multe pentru ca imi trec multe lucruri prin minte pe care la uitasem sau nu le gandeam pana acum si le dau atentie acum cand mai analizez... Imi pare rau ca nu am mai mult timp. Asta e problema mea:timpul. Dar ceasul care ma trezeste in fiecare dimineata stie asta si nu ma lasa sa dorm; duc lupte de convingere in fiecare dimineata pana nimeresc butonul.Dar acum ma duc la somn si maine ma trezesc si incep o noua zi din viata o noua zi de liceu e(e frumos la liceu o sa vorbesc si despre asta ).De unde am plecat si unde am ajuns ..De asta zic ca imi trec multe prin minte