Meditatie la mate.. Greu, dar necesar.. In mijlocul unei progresii aritmetice de toata frumusetea, lampa noua a profului se stinge.Se aprinde.. se stinge. Am plecat de acolo am coborat scarile cu ajutorul noii tehnologii:blitzul.Am ajuns pe strada cu Sasha si cu Emonica.Bezna:.Eram doar noi 3 si nimeni altcineva.Mergeam incantate ca nu vedeam nimic si auzeam multe.Pe dreapta era o carciuma cu oameni cam drojditi, se amuzau copios si cred ca acum era si mai prielnic momentul pentru o dusca.
Am ajuns in statie si ne-am amintit de ce povesteau parintii nostrii de pe vreamea lui nea Ceasca cum se oprea lumina pentru binele natiunii si al poporului roman. Atractia serii au fost gogosile cu ciocolata si zahar(ba da acum mi-am dat seama alea aveau lumina). Si asa eu si fetele am luat cina in oras, Emonica exclamand, foarte fericita de aceasta ocazie:"Gata, tata am luat cina!".Din peisaj lipsea ceva(in afara de lumina), dar am trecut peste si ne amintim cu drag momentele de bezna si lumanarea de la casa de bilete.
p.s:Iti dai seama Emonico ca mai ziceai ca e plictisitoare meseria asta de a sta la casa de bilete.. iti dai seama acum statea in fund si la lumanare..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu