acum.

in camera .. pe fundal un colind parca ar vrea sa-mi aduca aminte ca a venit Craciunul.De ce nu simt asta? Poate ca pentru anul trecut pe vremea asta eram sigura de anumite lucruri pe care nu credeam ca le voi pierde..dar iarna asta e prima iarna fara el si fara siguranta care mi-o oferea.Anul acesta fercirea consta in faptul ca ma gandeam de ce eram fericita atunci. Acum ma gandesc ca nici atunci nu credeam ca sunt fericita da acum stiu ca atunci eram. Gandul meu e la el si al lui la ea.Inainte obisnuiam sa gandim la fel si acum mie imi da eroare orice gand ce ma duce la el.Cineva spunea sa cautam fercirea:"In inchipuire fericirea se afla in mana tuturor;insa,in realitate,ea se supune numai celor cu puterea bratelor neincatusate"(Ib.148).Daca fericirea lui este mai mare decat nefericirea mea( putin exagerat) atunci fercirea lui devine si fericirea mea... Nu, nu e jertfa.. In mintea mea de copila o consider iubire(infantila ce-i drept).Fericire noastra nu trebuie sa depinda numai si numai de noi. Macar de Craciun sa ne gandim si la altii si sa privim prin prisma sentimentelor celor pe care ii iubim si in care avem incredere(nu multa.. cu masura ).

Sunt fericita pentru fericirea lui,pentru fericirea ta! Daca nu esti fericit de sarbatori pentru tine fii pentru cei care merita sa te gandesti la ei si sa fii fericit ca si ei la urma lor sa fie fericiti pentru tine!

Sarbatori fericite!